În iunie, la vreo două săptămâni după scandalul iscat de declarația primarului Clujului, Sorin Apostu, conform căreia pe tăblițele indicatoare de monumente istorice se va scrie doar în română, engleză și franceză – fără maghiară - am scris următoarele în Foaia Transilvană:
Municipiul Cluj-Napoca, încă majoritar maghiar la începutul anilor ‘60, a văzut, din anii ‘70 ai secolului trecut, o colonizare masivă de populaţie românească, provenită mai ales din regiunea Munţilor Apuseni şi din judeţele din Moldova. Bazîndu-se şi pe sprijinul acestei noi populaţii de clujeni, total afoni la idea multiculturalismului, vechiul primar Gheorghe Funar a dus o politică şovină, anti-maghiară, făcînd tot posibilul să ascundă moştenirea maghiară a oraşului, să sufoce mentalitatea şi atmosfera multiculturală a urbei, încă existentă măcar în generaţia mai veche. Cu toţii am crezut că, după schimbarea din 2004, lucrurile se vor îndrepta spre bine. Maghiarii au sperat la o întoarcere la tradiţiile vechiului Cluj, cel fără Napoca, cel bilingv, cel cu adevărat asumat multicultural. Însă şi maghiarii şi românii care au crezut în această reîntoarcere la rădăcini au avut parte de o dezamăgire cruntă: nu s-a schimbat aproape nimic. Primăria duce aceeaşi politică de ignorare a maghiarilor, aceeaşi politică de ignorare a multiculturalismului acestui oraş.
(Multiculturalismul: un slogan gol la Cluj, FTR, 5 iunie 2009)
Pe urmă am detaliat în articol pe puncte toate domeniile în care populația maghiară şi moștenirea ei este total ignorată de primărie. La punctul 9 am scris următoarea problemă: Maghiarii sunt aproape întotdeauna ignoraţi din evenimentele mari organizate sau co-organizate de primărie. Ei da cam așa se întâmplă întotdeauna, deja ne-am obişnuit. Acum însă cred că dl. primar Apostu a reușit o jignire care se poate pune în anualele Clujul.
Miercuri, 4 noiembrie, se deschide noua Piața Unirii, renovată, pietrită conform standardelor vest-europene. Din câte am văzut până acum prin micile găuri ale gardului de protecţie al construcției, cea ce a ieșit din centrul pieței a ieșit bine. Deși mulți maghiari au fost și sunt contra renovării pieței Unirii (din sensibilități moștenite din perioada Funar pe care cu toții le cunoaștem), eu personal m-am bucurat că această piața, care a fost și va rămâne piața centrală a urbei, va fi curățată, nivelată, pietrită, lărgită, adusă la nivelul centrelor istorice din Europa centrală și de vest.
Dl. primar Apostu și toată conducerea pedelistă însă, ca de obicei, a uitat un lucru foarte important cu ocazia serbării unui eveniment al oraşului: să îi invite pe clujenii de etnie maghiară. Faptul că primăria nu are comunicare oficială în limba maghiară către cei 60.000 de maghiari deloc, nu prea mai miră pe nimeni. Însă să un îi inviți pe maghiari, să nu le pregătești nimic de inaugurarea chiar a pieții care prin palatele care o înconjoară, prin biserica Sf. Mihail, prin statuia lui Matia Corvin, este însuși simbolul cel mai cunoscut a toată maghiarimii din România, este un gest de ignoranță de neiertat!
Oare cine a construit Piața Unirii? Oare cine au fost Bánffy, Josika, Rhédey, Wass, sau cam toți cei care au construit palatele de pe piață? Oare cui aparține biserica Sf. Mihail și palatele bisericii catolice și reformate de pe marginea pieței? Oare a cui rege a fost Matia Corvin? Dacă vorbim despre trecutul Clujul, trecutul pieței centrale, oare nu vorbim şi despre maghiari?
Dar de fapt nu asta este cel mai important. Oricumi, lăsând la o parte trecutul, important este că astăzi Clujul este un oraş multicultural, un oraş esenţialmente bilingv. Deschiderea pieţii principale ar trebuii să reflecte acest lucru. Este unul dintre cele mai mari evenimente din ultimii ani, într-un loc cu o sensibilitate uriaşă pentru maghiarii din Cluj şi din toată ţara.
Cât de ușor ar fi fost ca primăria să invite măcar un cântăreț sau o trupă maghiară, măcar să lase 1-2 vorbitori maghiari să vorbească despre istoria acestei piețe, să pună măcar o parte din afișele serbării și în maghiară? Foarte ușor. Ar fi fost nevoie de doar puțin bun simț și toleranță. Calități cam neexistente la actuala conducere a orașului în cea ce îi priveşte pe minorităţi, cel puţin.
Putea foarte ușor să fie un eveniment multicultural demn de istoria aceastei piațe, a acestui oraș. Eu sunt sigur că toată ignorarea aceasta s-a făcut cu știință, nici măcar din lipsa cunoscută de informație a dl. primar (originar din Vrancea) despre ce înseamnă Clujul multicultural azi, și care a fost istoria lui.
În Sibiu s-a putut oficializa prezentul bicultural și moștenirea multiculturală a orașului. Sibiul numai a câștigat din această politică. Oare în Cluj de ce nu se poate?
Noi totuși o să fim acolo miercuri. Pentru că este şi piaţa noastră.
